Patronii nu mai fac angajări, îți închid ușa în nas: iată primele efecte ale modificării Codului fiscal
Noua fiscalitate din România vine la pachet cu o serie de presiuni în creștere pe bugetele multor firme, din diverse domenii de activitate, iar efectele încep să se resimtă.
Managerii locali sunt mai atenți cu bugetele și cu planurile de recrutare și în unele sectoare se resimte o reținere în a face angajări.
Cum sunt afectate firmele de noile modificări fiscale
Conform datelor platformei de recrutare online BestJobs, oferite Economedia.ro, se pare că au încetinit eforturile de recrutare în acele domenii care erau privilegiate fiscal, dar care vor fi nevoite de acum încolo să achite dări către stat la fel ca toate celelalte. Vorbim deci despre IT, Agricultură, Construcții și HoReCa.
„Momentan, se simte o încetinire a eforturilor de recrutare în cele mai multe domenii, dar în special în cele vizate de măsurile fiscale, într-o perioadă cunoscută în anii trecuți pentru accelerarea recrutării.
Citește și Orașele din România unde se găsesc cele mai ieftine alimente în magazine
Ne așteptăm să vedem impactul real al acestei reforme în următoarele luni”, a declarat pentru Economedia Ana Vișian, marketing manager BestJobs.
Ce-i mai rău de-abia acum ar urma să vină
Patronii români au avertizat încă de la bun început cu privire la faptul că modificările fiscale actuale, pe care și le-a asumat Guvernul, riscă să arunce în aer piața muncii, să genereze o creștere a ratei șomajului, o încetinire a afacerilor și să încurajeze economia subterană și evaziunea fiscală, deși în mod paradoxal politicienii spun că tocmai aceste două fenomene vor să le combată și să aducă mai mulți bani la buget.
Citește și Marea concediere vine de peste ocean și se simte deja în IT
„Din analiza noastră taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1000 de companii din România, cu capital local și străin. Această taxă va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative).
Efectul imediat se va vedea însă în investițiile acestor companii care vor scădea. Taxa nu ține cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari și marje mici și că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiției etc.
Mesajul politic este inconsistent. Dacă au profituri mari atunci companiile sunt rele și au aceste profituri în detrimentul consumatorului. Dacă au profituri mici atunci sigur fac ceva să-l ascundă. Companiile nu pot avea și profit mare și mic în același timp pentru a fi pe placul tuturor politicienilor, ele se uită la piață, la oportunități, la dobânzi, la stabilitatea sistemului fiscal și așa decid cât și cum investesc, la ce prețuri pot comercializa și așa mai departe.
Mai există și o alte inconsistențe, de exemplu o astfel de taxă nu ține cont de specificul sectoarelor. În retail, volume mari și marje mici; băncile nici măcar nu au cifră de afaceri în sens clasic; în distribuția și furnizarea de energie marjele sunt plafonate și statul are datorii de miliarde la aceste companii; va fi foarte afectată industria automotive, motorul exporturilor românești”, a avertizat Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.